Educatia si formarea continua a adultilor

În ultimul deceniu, învăţarea în rândul adulţilor a ocupat o poziţie centrală în cadrul politicilor de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Astfel, Miniștrii educației din țările membre ale Uniunii Europene au fost de acord ca, până în anul 2020, cel puțin 15% dintre adulţi să participe la o formă de educație sau formare profesională, datorită contribuției esențiale a educației adulților la competitivitate, angajare pe piața muncii şi adaptabilitate socială.
Participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este departe de a atinge nivelul de referință de 15% în majoritatea statelor din UE, doar Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia și Marea Britanie au depășit acest obiectiv. Procentul variază semnificativ de la 1.4% până la 31.6% (2012), trendul fiind de stagnare. Procentele de participare ale adulților la învățare sunt scăzute mai ales pentru persoanele slab calificate sau de vârstă înaintată.
Uniunea Europeană a oferit o serie de recomandări care se referă la provocările legate de necesitatea adoptării unei strategii de învățare pe tot parcursul vieții, care să ofere adulților cu competențe scăzute acces la învățare pe tot parcursul vieții și să consolideze coerența dintre educație, învățare pe tot parcursul vieții, formarea profesională și ocuparea forței de muncă.
Una dintre provocările adresate României este reprezentată de creșterea ratei de participare a adulților (25-64 de ani) la învăţarea pe tot parcursul vieţii la 10% până în anul 2020. Până în acest moment, România nu a înregistrat un progres considerabil cu privire la acest indicator, dacă ținem cont că în ultimii 6 ani (2007-2013) a crescut doar cu 0,7 procente (2 % în momentul actual). Conform statisticilor, țara noastră are una dintre cele mai mici rate ale participării adulților la învăţarea pe tot parcursul vieţii, înregistrând un progres sub minimul stabilit de Comisia Europeană. Strategia EU 2020 stabilește atingerea unui procent de 15% pentru adulții participanți la învățarea pe tot parcursul vieții.
Validarea și recunoașterea învățării informale și non-formale sunt considerate ca fiind unele dintre instrumentele necesare pentru a motiva adulții să se implice în procesul de învățare pe tot parcursul vieţii. Toate statele membre UE, inclusiv România, au dezvoltat, sau dezvoltă cadre naționale ale calificărilor (CNC) în concordanță cu cadrul european al calificărilor (EQF). Mai mult de jumătate dintre țările membre ale UE au luat măsuri care se adresează dezvoltării calificărilor și sistemelor de asigurare a calității în educația și formarea profesională.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)

Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pe perioada 2011-2020

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor “Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune”

Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2014

Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (2011/C 372/01)

Autoritatea Nationala pentru Calificari organizeaza in data de 26 februarie 2015 Conferinta de promovare EPALE – Platforma electronica pentru educaţia adulţilor in Europa. Evenimentul este realizat in cadrul proiectului „Serviciul National de Asistenta EPALE pentru Romania”, nr. 556787-EPP-1-2014-1-RO-EPPKA2-EPALE-NSS, finantat cu sprijinul Comisiei Europene prin Agentia Executiva pentru Educatie, Cultura si Audiovizual, Programul ERASMUS+.

Comunicat de presa